Micile gospodării vor fi autorizate din punct de vedere sanitar pentru a putea să vândă produse procesate în casă. Cantitatea comercializată va fi reglementată, iar experţii autorităţii sanitar-veterinare cred că micii producători vor putea să aducă pe piaţă produse de calitate care să reducă nivelul importurilor de mărfuri alimentare.

Invitați la Rural: Ioan Oleleu, vicepreşedinte ANSVSA, Marian Cioceanu, preşedinte Bio România, Gheorghe Vlad, preşedinte OIPA Legume-fructe.

În România, sunt mai multe motive pentru care producătorii agricoli ezită să facă trecerea spre sectorul ecologic. Principala problemă este că fermierii nu cred că produsele ecologice au o piaţă extinsă şi preţuri care să justifice eforturile făcute pentru producerea lor.

Costin Lianu, preşedintele Asociaţiei Inter-Bio: "Produsele bio, produsele organice sunt aceleași. Aceeași valoare semantică. Dacă ne ducem la ceea ce înseamnă acest proces, este un proces de renunțare a fermierilor la a produce folosind îngrășăminte chimice și alte substanțe chimice. Asta este esența.

Produsele bio se pot recunoaște printr-un sistem foarte clar de etichetare: frunzulița verde. Prezența ei pe produs, înseamnă că produsul acela este certificat ca produs ecologic de către un terț care răspunde pentru acest sistem de certificare și care se lasă cu consecințe inclusiv penale, dacă nu respecți acest sistem. Deci certitudinea că produsul acela este ecologic este foarte mare. Nu zicem sută la sută că pot fi și fraude, dar fraudele sunt imediat penalizate."

Care sunt etapele prin care trebuie să treacă un producător pentru a deveni ecologic și pentru a fi certificat

Certificarea se poate face cu sau fără subvenție, dar subvenția nu este principala motivație a unui fermier. Cei care au luat numai pentru subvenție o parte din ei s-au retras după aceea, înseamnă că nu au crezut în ecologice, au crezut mai mult în subvenție, dar s-au complicat. Dar cei care iau de bună credință sistemul de subvenții ca să-și dezvolte o afacere, trec printr-un sistem, trec printr-un proces de conversie în care își aleg un certificator autorizat, recunoscut de către Ministerul Agriculturii. Intră pe site își alege acel certificator, certificatorul vine la el, ia probe de sol și vede dacă are conținut sau nu de produse chimice. Abia după verificarea solului se angajează să intre în lanțul ăsta. După ce este recunoscut și certificat, are dreptul să producă și să vândă produse ecologice.

Iar după aceea, bineînțeles, are o diplomă, dar trebuie să și profeseze, adică să se ducă spre piață și să vândă produsele. La legume, la fructe, este mai ușor. Piața e aproape și, dacă vă duceți în marile magazine, vedeți că sunt produse ecologice din România. Deci, există deja consum de produse ecologice destul de constant în marile orașe, în special în București, Iași, Cluj, Timișoara.

La Bruxelles au fost decernate premiile pentru „inspirație agricolă și rurală”. Au fost acordate șase premii după ce au fost analizate 100 de proiecte din întreaga Uniune Europeană. În acest an, tema competiției a fost „puterea tinerilor” propunându-și să evidențieze posibilitățile de dezvoltare ale tinerilor și femeilor din zonele rurale.

Criteriile avute în vedere pentru selectarea proiectelor câștigătoare au fost: să fie prietenoase cu mediul, să încurajeze agricultura inteligentă, să fie incluzive din punct de vedere social, inovatoare și să beneficieze de finanțare prin politica agricolă comună. Astfel, au fost fost premiate șase proiecte din care cinci au fost desemnate de un juriu format din specialiști din cadrul rețelei EU CAP și un premiu a fost ales prin votul online al publicului.

Premiul pentru agricultură inteligentă și competitivă a fost atribuit unei cooperative din regiunea Toscana (Italia) care cultivă iris, o floare prezentă de mai bine de 1.000 de ani pe stema orașului Florența și care este folosită la producerea alimentelor, cosmeticelor și parfumurilor.

Premiul pentru protejarea mediului a fost acordat pentru dezvoltarea unor soluții durabile de stocare, gestionare și reutilizare a deșeurilor agricole din plastic. Proiectul aa fost realizat de două instituții de învățământ din Finlanda împreună cu o asociație a fermierilor din Savonia de Nord.

Premiul pentru producție cu caracter socio-economic în mediul rural a fost primit de proiectul numit „Mica fabrică de conserve” derulat în nord-estul Normandiei (Franța) prin care sunt colectate produsele agricole în exces din zonă, transformate în conserve și apoi distribuite locuitorilor.

Premiul pentru tineri din zona rurală a fost obținut de proiectul „Open Farms” dezvoltat în Italia în anul 2022 pentru a stimula tinerii să împărtășească idei, cunoștințe și bune practici din domeniul agricol.

Premiul pentru egalitatea de gen a fost acordat unei asociații austriece care sub brandul „Frau iDA” oferă birouri, spații de lucru și săli de evenimente cu prioritate femeilor.

În fine, premiul acordat ca urmare a votului publicului a fost primit de un proiect dezvoltat în Estonia printr-o cooperare între apicultori și cercetători. Proiectul a creat o metodă bazată pe ADN pentru a verifica autenticitatea mierii, respectiv se analizează toate urmele de ADN din mediile de producție și anume plante, animale, bacterii, ciuperci sau viruși.

Fonduri europene pentru campanii de promovare a produselor agroalimentare

Anul viitor, Comisia Europeană va aloca 132 milioane de euro pentru cofinanțarea promovării produselor agroalimentare europene de calitate atât pe piața internă, cât și la nivel mondial. Obiectivele programului de promovare din anul 2025 sunt identificarea unor noi oportunități pentru fermieri și pentru industria alimentară. Adoptarea programului pentru anul viitor coincide cu un deceniu de promovare a produselor agroalimentare europene. În această perioadă, au primit finanțare 600 de campanii derulate sub titulatura „Bucură-te, este din Europa!”. Anul viitor, vor fi alocate 63 milioane de euro pentru promovare în țări din afara Uniunii Europene și 58 milioane de euro pentru piața internă.

Principalele piețe țintă din afara Uniunii sunt considerate China, Japonia, Coreea de Sud, Singapore și zona Americii de Nord. De asemenea, Marea Britanie este o destinație importantă pentru produsele agroalimentare europene unde ajung 20% din exporturile statelor membre.

Prognoze privind agricultura europeană în următorul deceniu

Comisia Europeană a publicat prognoza privind sectorul agricol pentru următorul deceniu. Raportul arată că agricultura europeană se află în fața a trei provocări majore: adaptarea la schimbările climatice, preocupări legate de sustenabilitate și cererea în schimbare a consumatorilor. Conform prognozelor realizate de Comisia Europeană, sectorul agricol va continua să fie un exportator net de produse, iar Uniunea Europeană va rămâne auto suficientă pentru majoritatea mărfurilor agroalimentare. Tendințele remarcate în analiză sunt: o ușoară scădere a producției de carne, stabilizarea producției de cereale, producția de lapte va rămâne constantă, iar cea de legume va crește și, de asemenea, efectivul de păsări de curte va înregistra o creștere.

Prognozele se bazează pe analizele realizate de OCDE și de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite (FAO) care estimează pentru următorii opt ani o scădere ușoară a prețurilor produselor agricole și o creștere a cererii din țările în care populația are venituri mici și medii. Raportul Comisiei Europene analizează separat câteva sectoare agricole, precum culturile vegetale, producția de lapte și produse lactate, producția de carne, culturile specializate, dar și aspectele legate de protecția mediului.

Schimbări pentru o mai bună organizare a piețelor produselor agricole

Comisia Europeană a inițiat schimbarea cadrului juridic actual privind organizarea comună a piețelor produselor agricole și, totodată, un nou regulament privind aplicarea transfrontalieră a practicilor neloiale. Propunerile Comisiei Europene doresc să consolideze poziția fermierilor pe lanțul de aprovizionare agroalimentară.

Ambele propuneri de schimbare preiau recomandările care reies din dialogul strategic privind viitorul agriculturii în Uniunea Europeană și răspund provocărilor cu care se confruntă sectorul agricol.

Schimbările propuse de Comisia Europeană se referă la consolidarea regulilor privind contractele dintre fermieri și cumpărători, instituirea unor mecanisme obligatorii de mediere între fermieri și partenerii de afaceri, creșterea forței de negociere pentru organizațiile de producători și asociațiile acestora, sprijin financiar pentru organizațiile de producători care gestionează crizele care apar, definirea mai clară a termenilor precum corect, echitabil sau lanțuri de aprovizionare scurte atunci când se comercializează produse agricole și încurajarea acțiunilor cu caracter social cum ar fi reînnoirea generațională sau îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor agricoli.

Reprezentanții statelor membre în Comitetul Special pentru Agricultură susțin propunerea Comisiei Europene de a le permite țărilor UE să folosească fondurile de dezvoltare rurală neangajate din perioada 2014-2020, pentru a sprijini de urgență fermierii, deținătorii de păduri și întreprinderile mici și mijlocii care au înregistrat pierderi din cauza fenomenelor climatice extreme din acest an.

Resursele disponibile ar trebui să fie direcționate de statele membre către beneficiarii afectați de distrugerea a cel puțin 30% din producția potențială și în funcție de sprijinul pe care aceștia l-au primit în cadrul altor instrumente, ca răspuns la impactul dezastrelor naturale.

Propunerea Comisiei va modifica Regulamentul care stabilește cadrul de funcționare a Fondului European pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și ar trebui să intre în vigoare până la sfârșitul anului curent, potrivit unui comunicat emis de Consiliul Uniunii Europene. Urmează votul în Parlamentul European, adoptarea în mod oficial de către Consiliu și publicarea în Jurnalul Oficial.

Comisia Europeană lansează observatorul de piață pentru măsline și uleiul de măsline

Comisia Europeană lansează un observator de piață pentru sectorul uleiului de măsline și măslinelor de masă. Observatorul va servi drept platformă pentru discuții și colaborare între experți care acoperă întregul lanț de aprovizionare, de la producători la exportatori, și va fi modelat după observatoarele de piață deja existente pentru mai multe sectoare agricole, în special lapte, culturi, fructe și legume. Platforma va produce rapoarte și va oferi informații de piață accesibile publicului, transmite DG Agri.

Prima reuniune a grupului de experți a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles. Pe agenda discuțiilor s-au aflat teme precum situația pieței, proiecții ale producției pe termen mediu, provocări și oportunități comerciale în sector. Perspectivele pentru producția de ulei de măsline se îmbunătățesc în anul de comercializare 2024/2025, însă provocările actuale vor mai menține probabil prețurile ridicate timp de câteva luni, mai arată sursa citată.

Carrefour Franța pune accent pe valorile nutriționale ale alimentelor

Retailerul francez Carrefour le solicită furnizorilor săi de alimente să aplice sistemul de etichetare nutrițională Nutri-Score pentru produsele destinate vânzărilor online. Cererea a fost transmisă către 550 de producători, printr-o scrisoare semnată de directorul general al lanțului comercial, Alexandre Bompard. „Dacă nu fac acest lucru, vom calcula Nutri-Score pentru ei și îl vom publica pe site-ul nostru, cu excepția cazului în care se opun în mod oficial”, a scris Bompard pe rețeaua LinkedIn.

Nutri-Score, sistemul cu coduri de culori ușor de înțeles de către consumatori, a fost lansat în Franța în 2017. Mai multe state europene l-au introdus pentru a ghida consumatorii către alegeri alimentare sănătoase, precum Belgia, Țările de Jos, Luxemburg, Germania, Spania și Elveția, altele au rămas adversari înverșunați, cum ar fi Italia. Producătorul de lactate Danone a fost printre primele companii alimentare care au adoptat sistemul în 2017, dar după revizuirea algoritmului a anunțat că va elimina treptat eticheta de pe toate produsele sale lactate de băut și alternativele pe bază de plante, motivând că sunt asimilate în mod nejustificat categoriei băuturilor răcoritoare.

Folosirea etichetei Nutri-Score nu este obligatorie, producătorii o folosesc în mod voluntar.

Gripa aviară, pe agenda Comitetului PAFF

Datele înregistrate la Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor indică focare de gripă aviară înalt patogenă în cel puțin nouă state membre: Ungaria, care înregistrează cea mai mare creștere a cazurilor, Austria, Bulgaria, Franța, Italia, Polonia, România, Slovacia și Republica Cehă, scrie Euractiv. În perioada epidemică din 2021 și 2022, 48 de milioane de păsări au fost sacrificate în Uniunea Europeană, dintre care 21 de milioane doar în Franța. Virusul gripei aviare afectează în primul rând păsările de curte și păsările sălbatice, dar ocazional a fost transmis la mamifere. Anul acesta, Statele Unite ale Americii au raportat 45 de cazuri de muncitori agricoli infectați cu virusul contractat de la bovine sau păsări de curte, potrivit sursei citate. În perioada 18 – 19 noiembrie a.c., în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, alimente și furaje, Comisia Europeană și statele membre discută despre gripa aviară și despre alte afecțiuni ale animalelor din blocul comunitar.

Restricții mai puțin dure pentru țările UE angajate în dezvoltarea fondului forestier

Parlamentul European a votat propunerea Executivului blocului comunitar de amânare cu un an a intrării în vigoare a legii UE privind defrișările pădurilor, însă cu amendamente propuse de grupurile politice, iar proiectul de regulament intră acum în negocieri interinstituționale. O modificare semnificativă pe care eurodeputații au adus-o textului Comisiei este crearea unei noi categorii de țări, care nu prezintă risc în privința defrișărilor, pe lângă cele trei existente deja, respectiv cu risc „scăzut”, „standard” și „ridicat”. Statele clasificate ca fiind „fără risc”, considerate că au o dezvoltare stabilă sau în creștere a suprafețelor de pădure, ar beneficia de cerințe mult mai puțin stricte decât restul țărilor, potrivit unui comunicat emis de legislativul european.

ONG-urile de mediu solicită Comisiei și statelor membre interzicerea flufenacetului

49 de organizații neguvernamentale au transmis săptămâna trecută o scrisoare Comisiei Europene și statelor membre prin care solicită interzicerea erbicidului pe bază de flufenacet înainte de luna iunie 2025, când expiră perioada de autorizare a acestuia în spațiul comunitar. Cererea vine după ce Agenția europeană pentru siguranța alimentară (EFSA) a constatat că substanța are potențialul de a provoca tulburări endocrine pentru oameni și risc ridicat pentru mediu. ONG-urile au recomandat Comisiei să prezinte o propunere de retragere a erbicidului de pe piața UE în timpul viitoarei reuniuni a Comitetului permanent pentru plante, animale și furaje din 4 și 5 decembrie a.c., iar statelor membre să susțină, de asemenea, interzicerea flufenacetului.

Organizațiile de mediu amintesc că substanța chimică a fost aprobată pentru 10 ani în ianuarie 2004, apoi pentru încă 11 ani și jumătate, până în iunie 2025, în contextul amânării unei evaluări a riscului. În prezent, erbicidul pe bază de flufenacet este autorizat în 25 de state membre, fiind utilizat, în principal, pentru culturile de iarnă: grâu, secară și orz.

Fermierii spanioli se așteaptă la pagube de milioane de euro, după inundațiile catastrofale și furtuna care au lovit estul și sudul Spaniei la sfârșitul lunii octombrie. Potrivit datelor preliminare furnizate de reprezentanții organizației de fermieri COAG, 35.000 de hectare de viță de vie și 5.000 de hectare de livezi de migdali au fost inundate în regiunea Requena-Utiel, în timp ce producția de curmale și de mandarine din Valencia ar putea fi pierdută în totalitate, transmite agenția de presă EFE.

COAG estimează, de asemenea, pierderi de sută la sută în toate livezile din jurul Valenciei. Ploile abundente au afectat nu doar culturile, ci și infrastructura, mai scrie sursa citată. Drumurile, depozitele, sistemele de irigații au fost distruse după ce furtuna devastatoare a trecut prin provincia Valencia. În alte zone agricole din sud-estul Spaniei, mii de hectare de plantații de măslini, citrice și viță de vie au fost, de asemenea, compromise.

În Franța, tensiuni între producătorii de lapte și procesatori

Crește tensiunea pe piața franceză a produselor lactate, după eșecul negocierilor privind reînnoirea contractului de furnizare a laptelui între Asociația Organizațiilor de Producători, Sunlait, și grupul francez de produse lactate Savencia.

Aceasta este cea mai recentă lovitură pe care o primesc producătorii locali de lapte de vacă, după ce un alt gigant al lactatelor, Lactalis, a anunțat că își reduce cu 450 de milioane de litri pe an achizițiile de la furnizorii săi francezi, gradual, până în 2030, potrivit publicației Euractiv. Rezultatul acestei mișcări de piață este că 270 de fermieri își vor vedea contractele pentru livrările de lapte oprite în 2026.

Grupul Savencia, al doilea ca mărime din Franța în industria lactatelor și al cincilea din lume, este acuzat de reprezentanții Sunlait că evită să se aprovizioneze de la organizațiile de producători, preferând să încheie contracte individuale cu fermierii.

Lactalis dorește să se concentreze mai mult pe produse cu valoare adăugată mai mare pentru piața de consum franceză, cum ar fi brânza sau iaurturile, și mai puțin pe livrările de mărfuri vrac pe piața mondială.

Prognoză: producția agricolă, revizuită în scădere în UE

Prognozele Comisiei Europene privind randamentul principalelor culturi de vară – porumb, floarea-soarelui și boabe de soia – au fost revizuite în scădere la nivelul UE, în principal ca urmare a înrăutățirii perspectivelor pentru Bulgaria, România, Ungaria, Croația și Italia. Potrivit ediției din octombrie a Buletinului MARS al Centrului Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei, precipitațiile abundente din acest an au afectat negativ recoltele și lucrările de cultivare a cerealelor de iarnă pentru noul sezon.

În nordul și centrul Italiei, condițiile excesiv de umede au influențat culturile de vară, în special porumbul și boabele de soia, diminuând așteptările privind randamentele la nivelul țării. În Bulgaria, România, Ungaria și Croația, ploile intense de la jumătatea lunii septembrie au contribuit la reducerea randamentelor, în special pentru floarea-soarelui și porumb, afectate deja de vremea foarte caldă și uscată din lunile precedente. De asemenea, ploile torențiale și excesul de umiditate ridică preocupări privind calitatea cerealelor.

La nivelul Uniunii Europene, mai multe linii de finanțare ajută statele membre să prevină dezastrele legate de climă și să se redreseze în urma acestora. În data de 21 octombrie a.c., Comisia a propus noi măsuri care permit țărilor UE să dispună de o mai mare flexibilitate în acordarea sprijinului pentru fermieri.

Schimbările climatice și degradarea mediului, pericole pentru securitatea internațională

Fostul președinte al Finlandei, Sauli Niinistö, în calitatea sa de consilier special al președintei Comisiei Europene, avertizează asupra vulnerabilităților sectorului alimentar, în raportul său privind întărirea pregătirii blocului comunitar pentru provocările de securitate, pe fondul tensiunilor geopolitice și al fenomenelor meteorologice extreme tot mai frecvente. Documentul, solicitat de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, abordează securitatea alimentară în contextul mai larg al pregătirii civile și militare în Uniunea Europeană, atrăgând atenția asupra amenințărilor de mediu, precum degradarea terenurilor sau accesul limitat la apă, și asupra riscurilor de perturbare a lanțurilor globale de aprovizionare și recomandă stocarea de resurse esențiale la nivelul UE, inclusiv de alimente. „Schimbările climatice și degradarea mediului reprezintă amenințări la adresa păcii și securității internaționale”, subliniază Niinistö.

Raportul, care prezintă aproximativ 80 de recomandări pentru acțiuni pe termen scurt, mediu și lung, va contribui la activitatea Comisiei prin furnizarea de orientări pentru diverse inițiative, inclusiv pentru elaborarea strategiei Uniunii privind viitorul apărării europene.

CETA, în evaluarea Comisiei Europene

Comisia Europeană evaluează în prezent implementarea acordului CETA dintre UE și Canada. Analiza acoperă toate aspectele acordului, inclusiv comerțul agroalimentar, și va folosi contribuția oricărei persoane afectate de CETA care dorește să-și împărtășească opiniile. În acest scop, în luna mai a.c., Executivul blocului comunitar a lansat o consultare publică deschisă până la 30 noiembrie, amintește platforma online Agri-Press. Pentru a realiza o evaluare mai cuprinzătoare a rezultatelor acordului, Comisia încurajează părțile interesate să-și exprime punctele de vedere până la termenul limită al perioadei de consultare, prin completarea unui chestionar dedicat, disponibil pe site-ul instituției.

Președintele ales al Statelor Unite nu-și ascunde intenția de a prelua Groenlanda, teritoriu autonom aflat în componența Danemarcei, stat membru al Uniunii Europene. Presa internațională analizează declarațiile lui Donald Trump și motivațiile din spatele acestora.

După cum relatează Newsweek, Donald Trump a spus că deținerea și controlul Groenlandei este o „necesitate absolută” pentru Statele Unite.

 Trump a scris duminică pe rețeaua sa Truth Social că, ”în scopul securității naționale și al libertății în întreaga lume, Statele Unite ale Americii consideră că proprietatea și controlul Groenlandei sunt o necesitate absolută”.

Trump a făcut aceste comentarii într-o postare în care l-a anunțat pe cofondatorul PayPal, Ken Howery, drept alegerea sa pentru ambasadorul SUA în Danemarca. Groenlanda este un teritoriu autonom al Danemarcei.

Bloomberg amintește că ”propunerea lui Trump de a cumpăra Groenlanda în 2019 a declanșat tensiuni între SUA și Danemarca, prim-ministrul Mette Frederiksen descriind-o atunci drept „absurdă”, arătând clar că Groenlanda nu este de vânzare.

Interesul reînnoit pentru Groenlanda vine în momentul în care Trump a amenințat că va relua controlul și asupra Canalului Panama. La începutul săptămânii trecute a sugerat din nou că vecina Canada ar putea deveni cel de-al 51-lea stat al SUA.

Groenlanda este deja crucială pentru apărarea națională americană, fiind gazda unei baze aeriene americane și a unei stații radar. Războiul din Ucraina a crescut dramatic valoarea militară a teritoriului pentru SUA și NATO, având în vedere locația strategică a insulei între Arctica și Atlanticul de Nord”.

Dar, după cum comentează The Daily Beast, ”se pare că viitorul președinte este mult mai interesat de rezervele de cărbune, zinc și cupru ale insulei decât de perspectivele imobiliare tradiționale.

Groenlanda găzduiește, de asemenea, cea mai nordică bază militară din SUA, , care ajută la furnizarea de informații cruciale pentru avertismentele legate de rachete și supravegherea spațiului aerian”.

Dar, de partea sa Europa își pregătește cursa pentru metalele rare din Groenlanda, explică publicația daneză Politiken, preluată de Courrier International.

”Dependentă de China, Uniunea Europeană lansează o ofensivă de farmec pentru a pune mâna pe numeroasele metale și minerale prezente în subsolul Groenlandei.

Prin urmare, Comisia Europeană are acum ochii îndreptați către Groenlanda, teritoriu autonom, parte a Regatului Danemarcei, stat membru al Uniunii Europene. Subsolul Groenlandei ar conține nu mai puțin de 25 din cele 34 de minerale și metale pe care Uniunea Europeană le consideră a fi cele mai importante pentru evoluția sa tehnologică.

Deci, UE are nevoie de Groenlanda, dar se pare că și Groenlanda are nevoie și de UE.

Erik Jensen, responsabil pentru finanțe și afaceri fiscale în guvernul groenlandez, subliniază pentru Politiken că Groenlanda dorește o dezvoltare masivă a industriei sale miniere.

Aceasta ar putea într-adevăr să creeze o parte importantă a fundamentelor economice care ar permite Groenlandei, în doar cinci-zece ani, să devină o națiune independentă”.

România a fost, este și va fi țara lor (G4Media) - Fără lamentații, despre candidatura lui Crin Antonescu. Pariul foarte riscant (SpotMedia)

Noul Guvern, construit „de aceiaşi nepricepuţi care cred că le ştiu pe toate doar pentru că controlează serviciile secrete” / Critică dură și la adresa lui Crin Antonescu (HotNews)

„Aceiaşi nepricepuţi care cred că le ştiu pe toate doar pentru că controlează serviciile secrete” au lucrat zilele acestea la alcătuirea noului guvern, crede profesoara de științe politice Alina Mungiu-Pippidi. 

Felul în care a fost aleasă componenţa Executivul învestit luni arată că partidele au ţinut cont mai mult de serviciile secrete, decât de cercetări sociologice. Aceasta vede însă şi o parte bună în formarea noului guvern: un semnal pozitiv transmis pieţelor financiare şi partenerilor externi. Pentru alegători, însă, „semnalul este integral ratat”, spune Alina Mungiu-Pippidi.

În mod normal în fruntea Guvernului politic ar fi trebuit pus un tehnocrat, consideră Alina Mungiu-Pippidi, care spune că inclusiv alegerea lui Crin Antonescu e o eroare. Ea îl vede pe Antonescu drept trimisul la Cotroceni al lui Eduard Hellvig şi Dan Voiculescu.  

„La PSD, partea care-l susţine pe Crin Antonescu e Dan Voiculescu şi trustul lui media fără de care coaliţia pro-europeană, într-adevăr, nu ştiu ce s-ar fi făcut în aceste 2-3 săptămâni”. 

„Antonescu va fi oprit de ineficienţa propriei candidaturi”, crede Alina Mungiu-Pippidi, care e de părere că Nicuşor Dan ar avea un potenţial mai mare, dacă el ar fi dat un USR „mai înţelept”.

„Cei care l-au demonizat pe Iohannis în ultimele două săptămâni greşesc. Oricât de penibil ar părea, Klaus Iohannis este un pol de stabilitate”.

Citiți interviul pe pagina HotNews.

România a fost, este și va fi țara lor (G4Media)

La 35 de ani de la căderea comunismului, România a eșuat ca stat democratic. O cleptocrație politico-militară a confiscat puterea. Nimeni n-a dat socoteală pentru rezultatele dezastruoase din alegeri.

Avem un președinte ilegitim în funcție, Klaus Iohannis, cu mandat prelungit în mod arbitrar de o Curte Constituțională abuzivă.

Avem un guvern ilegitim condus de Marcel Ciolacu, plasat pe locul trei la alegerile prezidențiale. PSD a luat sub el cel mai slab scor din istoria partidului.

Ca premier a crescut cheltuielile publice mărind deficitul și datoria publică, a îngrășat aparatul de stat cu sinecuri pentru clientelă și a amânat reforme esențiale. Sub el aparatul de stat a atins un număr record de angajați, cel mai mare din 2009 încoace: peste 1, 3 milioane, asta în epoca digitalizării.

Avem apoi o coaliție de partide care au inventat extremismul românesc în timp ce PSD și PNL mimau competiția politică la alegerile prezidențiale și parlamentare din 2024. Intervenția rușilor în alegerile din decembrie 2024 arată ca teroriștii din 1989. Toți vorbesc despre ei, numai că nu i-a văzut nimeni vreodată.

Ca tabloul dezastrului să fie complet, această putere ilegitimă propune drept candidat unic la prezidențiale pe Crin Antonescu, personaj profund anti-democratic, deraiat complet de la normele de bun simț politic elementar.

Comentariul jurnalistului Dan Tăpălagă, integral, pe pagina G4Media.

Fără lamentații, despre candidatura lui Crin Antonescu. Pariul foarte riscant (SpotMedia)

Este Crin Antonescu o variantă de succes?

Greu de spus. Deocamdată este un pariu riscant cu niște premise.

Numele lui Crin Antonescu este fundamental legat de USL și suspendarea președintelui din 2012. . Pentru o parte din electorat au fost chestiuni extrem de toxice pentru România, o bătălie a unor infractori sau susținători ai infractorilor care au încercat să demoleze și ce făcuse bun Traian Băsescu pentru a fura în voie.

Dar să nu uităm că USL a câștigat alegerile din 2012, după suspendarea președintelui Băsescu, cu o majoritate copleșitoare.

Deci există o mare parte din electorat și probabil cea mai mare parte a membrilor PSD și PNL pentru care momentele de mai sus sunt nostalgiile unei perioade de glorie.

Crin Antonescu are o calitate care nu i-a putut fi negată vreodată și care a lipsit total în campania trecută. Este un orator foarte bun, are discursuri care atrag atenția și comunică ceva logic, inteligibil, ceea ce din condiție sine qua non a oricărei candidaturi a devenit o raritate.

Din perspectiva acestor elemente nu cred că este un candidat fără șansă, dimpotrivă, scrie Ioana Ene Dogioiu.

Marile riscuri pentru Crin Antonescu vin din următoarele direcții:

• 1. Felul în care va evolua guvernarea. 
• 2. Posibilele dezvăluiri privind viața dlui Antonescu după retragerea din politică din 2014. Ce a făcut în acești ani, cum de a acceptat să fie, după cum recunoaște, întreținut de nevastă? Ce hobby-uri și activități a avut?

Trebuie să înțelegem, până la urmă, aceasta este oferta electorală a unor partide, țintită pe electoratele lor, pariul lor. Cei nemulțumiţi pot căuta soluții alternative pe care să le voteze. Și majoritatea va decide.

Important este ca regulile jocului să fie precise și pe deplin respectate de toți. Se numește democrație, atrage atenția editorialista SpotMedia.

Canotajul a fost sportul care și-a adus contribuția din plin, de-a lungul timpului, la succesul olimpic românesc. 

La jocurile de la Paris, canotajul a obținut 5 medalii, 2 de aur, și 3 de argint. La gala “110 ani de olimpism în România”, Tudor Furdui a stat de vorbă cu Ancuța Bodnar, Amalia Bereș, Andrei Florin Cornea și Marian Enache, toți canotori premiați cu aur la Paris.

Autoritățile de la Washington au declanșat o anchetă referitoare la producția de semiconductori în China. Există deja un început de război comercial între SUA și China pe tema semiconductorilor și a metalelor rare. Anul viitor, vom afla care va fi intensitatea divergențelor economice dintre cele două state.

Guvernul american a decis începerea unei anchete asupra practicilor Chinei pe piața semiconductorilor și cipurilor. Ancheta aduce aminte de cea derulată anul acesta de Comisia Europeană pe tema subvențiilor acordate producătorilor din China de mașini electrice. De altfel, investigația Comisiei Europene a avut ca rezultat impunerea unor suprataxe mașinilor electrice importate din China.

Este prea devreme să putem anticipa rezultatele anchetei inițiată la Washington, dar se știe că pleacă de la ideea că autoritățile chineze implementează o politică anti-piață și împotriva competiției. Statele Unite au interzis, la începutul lunii decembrie a.c., exportul în China a diferitelor tehnologii care sunt necesare dezvoltării semiconductorilor și cipurilor.

În felul acesta, SUA a încercat să limiteze producția de semiconductori în China care ar putea fi folosiți de industria de apărare sau de aplicațiile din domeniul inteligenței artificiale. Concret, Departamentul pentru Comerț al SUA va controla 24 de tipuri de echipamente și trei instrumente software folosite pentru fabricarea de semiconductori. În plus, 140 de companii chineze sunt supuse unor restricții la exportul în SUA pe motiv că acționează la cererea statului chinez pe piața semiconductorilor.

Autoritățile americane sunt convinse că Beijingul încearcă să domine piața semiconductorilor și, mai mult, încearcă să transforme comerțul cu aceste produse într-o miză geopolitică.

Secretarul de stat american pentru comerț a declarat într-o conferință de presă că două treimi din produsele americane conțin semiconductori din China. Este un procentaj îngrijorător, iar ancheta autorităților americane va începe efectiv în data de 6 ianuarie 2025 și își propune să identifice dacă producția chineză creează o dependență periculoasă de lanțul de aprovizionare cu semiconductori.

Anul acesta, China a investit 40 miliarde de euro în sectorul cipurilor, iar autoritățile americane se tem că aceste investiții vor slăbi competitivitatea companiilor americane în domeniu. În SUA, semiconductorii sunt folosiți în tehnologiile de vârf și în industria de apărare, două domenii strategice pentru statul american.

În anul 2022, administrația Biden a promulgat așa-numita Lege a semiconductorilor care își se propunea să atragă investiții de 52 miliarde de dolari pentru producția de semiconductori.

Ancheta autorităților americane se va concentra pe semiconductorii care sunt deja prezenți în produsele americane, de la dispozitive medicale la rețele de telecomunicații.

Ministerul Comerțului chinez a reacționat la anunțul venit de la Washington. Oficialii chinezi au anunțat că se opune acestei anchete pe care o caracterizează ca având „tonuri unilaterale și protecționiste clare”.

La începutul acestei luni, după anunțul SUA de restricționare a exportului de tehnologii folosite în producerea semiconductorilor, China a reacționat. Adică, în replică, a oprit exporturile de câteva metale rare, precum galiul, germaniul și antimoniul către Statele Unite. O organizație americană specializată în analiza pieței metalelor rare, citată de cotidianul francez La Tribune, arată că importurile americane din China de cele trei metale rare au scăzut vertiginos ajungând până aproape de punctul critic.

Ancheta autorităților americane pe tema semiconductorilor fabricați în China vine într-un moment în care președintele ales al SUA a vorbit despre impunerea unor suprataxe la produsele care vin din China. Anchetele de acest fel ajung de obicei la concluzia că este nevoie de o suprataxare, deși în cazul semiconductorilor situația poate fi mai complicată. În concluzie, până în a doua jumătate a lunii ianuarie 2025 vor fi doar tatonări. Deciziile se vor lua după instalarea președintelui Donald Trump.

Este un prilej pentru a vă adresa Sărbători liniștite și un An nou bun. Ne auzim în 2025.

Nu mai este mult până când ne vom aduna în jurul bradului de Crăciun, împreună cu cei dragi. O tradiție care, în România, este de dată mai recentă decât s-ar putea crede. Și care ne leagă strâns de Europa.

Sărbătoarea Crăciunului este de neconceput fără bradul împodobit – îl găsim oriunde, în fiecare casă și în spațiile publice. Dar când a apărut la noi acest obicei?

Ei bine, este mai puțin vechi decât s-ar crede.

Conform mai multor mărturii din epocă, primul brad de Crăciun a apărut în 1866, în curtea palatului princiar de pe Calea Victoriei din București – numită, în epocă, Podul Mogoșoaiei.

Prințul Carol, de-abia instalat de câteva luni în capitala României, adusese cu el acest obicei din Germania natală. Într-adevăr, în lumea germanică și hanseatică, împodobirea bradului era deja un obicei bine împământenit, încă din epoca medievală.

Întâietatea este și azi un prilej de polemici cordiale. Cum ar fi cea dintre orașele baltice Riga și Tallin, capitalele Letoniei, respectiv Estoniei. Fiecare dintre ele se consideră primul oraș în care bradul împodobit de Crăciun a fost instalat în piața centrală.

Deși fiecare parte vine cu propriile documente și argumente, disputa nu s-a tranșat. Ceea ce, până la urmă, are o importanță secundată. Ceea ce contează este că, în epoca modernă, grație comerțului și călătoriilor tot mai accesibile, și obiceiul bradului împodobit s-a răspândit în întreaga lume.

A trecut Oceanul și a ajuns și în America, pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea.

Și, dacă tot este să facem comparații, să remarcăm că bradul din curtea palatului princiar din București l-a devansat cu 14 ani pe cel de pe peluza Casei Albe din Washington.

Revenind la obiceiul adus de Principele Carol pe pământ românesc, să spunem că ideea bradului de Crăciun le-a plăcut bucureștenilor, care au preluat-o imediat. Mai întâi protipendadă, mai apoi orășenii de rând.

Cu timpul, obieciul împodobirii bradului înainte de sărbătoarea Crăciunului s-a răspândit în întreaga țară, din palatele celor bogați până în cele mai umile case. Astăzi, pare a fi de când lumea, deși, iată, este de dată mai recentă decât s-ar putea crede.

Ceea ce nu face deloc acest obicei mai puțin frumos și luminos.

Așadar, să ne împodobim bradul și să ne adunăm în seara de Crăciun, în jurul lui, alături de cei dragi. Este deja o tradiție și la noi și o mărturie a apartenenței noastre culturale la Europa.

Jurnal de știri